„Skrik” a fost furată!
Știai asta?
„Țipătul” („Skrik” în norvegiană), una dintre cele mai iconice lucrări ale expresionismului, pictată de Edvard Munch, are multe aspecte mai puțin cunoscute dar fascinante. Iată 5 lucruri interesante despre această operă:
Mai multe versiuni: „Țipătul” nu este o singură pictură, ci există patru versiuni ale acestei lucrări, realizate de Edvard Munch între 1893 și 1910. Aceste versiuni includ două picturi cu tempera pe carton, o versiune pastel și o litografie. Toate versiunile sunt considerate opere de artă majore și se află în diverse colecții din întreaga lume.
Inspirația dintr-o experiență personală: Munch a fost inspirat să creeze „Țipătul” de o experiență personală intensă. Într-o zi de ianuarie 1892, în timp ce se plimba cu doi prieteni pe o pasarelă de lângă Oslofjord, a simțit o stare de anxietate și disperare profundă, pe care a descris-o astfel: „Am simțit un strigăt infinit care trecea prin natură.” Această experiență a fost baza emoțională pentru pictură.
Simbol al anxietății moderne: „Țipătul” este adesea interpretat ca un simbol al anxietății și alienării moderne. Figura centrală, cu expresia sa de groază și peisajul distorsionat din jur, captează perfect starea de frică și disconfort care a devenit asociată cu viața modernă. Aceasta face ca lucrarea să fie relevantă și astăzi, peste un secol după ce a fost creată.
Relația cu natura și culorile: Culorile intense și peisajul ondulat din „Țipătul” sunt influențate de fenomene naturale. De exemplu, unii cercetători sugerează că cerul roșu aprins ar putea fi rezultatul erupției vulcanului Krakatoa din 1883, care a provocat apusuri de soare spectaculoase în întreaga lume. Munch a fost impresionat de aceste culori și le-a folosit pentru a intensifica atmosfera dramatică a lucrării sale.
Încercări de furt: „Țipătul” a fost ținta mai multor încercări de furt de-a lungul anilor. Cea mai cunoscută dintre acestea a avut loc în 1994, când versiunea din Galeria Națională din Oslo a fost furată, dar a fost recuperată la scurt timp. În 2004, o altă versiune, împreună cu „Madonna” de Munch, a fost furată din Muzeul Munch, dar ambele lucrări au fost recuperate în 2006. Aceste incidente au subliniat valoarea și importanța enormă a lucrării.