[RO] Vinerea e a noastră
Hai să fim sinceri: de pe la prânz încolo, nimeni nu mai e cu gândul la Excel-uri, rapoarte sau ședințe. Vinerea e ziua în care ridicăm piciorul de pe accelerație și ne amintim, chiar și pentru câteva ore, că suntem oameni înainte de a fi angajați.
Vinerea nu se mai vine la costum. Se vine în adidași, în tricoul preferat, cu părul mai puțin perfect și cu gândul deja în drum spre weekend. Și nu e vorba doar de haine. E o stare. E momentul în care nu mai vrem să optimizăm nimic. Nu ne mai interesează să fim „cei mai buni” sau să bifăm toate task-urile. Vinerea e despre „lasă, vedem luni”.
E ziua în care nu ne mai dorim să fim versiunea corporate a noastră. Vrem doar să fim noi. Fără măști. Fără „bună ziua, vă pot ajuta cu ceva?”. Fără „în atenția dumneavoastră, atașat găsiți…”. Vineri vorbim altfel. Ne permitem să râdem mai tare, să povestim lucruri personale în pauza de cafea și să spunem „ce-as mai bea o bere” fără să ne simțim vinovați.
Vinerea nu vrem sfaturi de dezvoltare personală, TED Talks sau „5 pași pentru a-ți eficientiza diminețile”. Vinerea nu e despre cum să fii mai productiv. E despre cum să fii mai viu.
E ziua în care planurile de vacanță par mai aproape, muzica din căști e un pic mai tare, și notificările – un pic mai ignorate. E ziua care începe ca toate celelalte, dar se termină cu promisiunea că urmează două zile în care suntem, în sfârșit, noi.
Așa că hai să o păstrăm așa. Să facem din vinerea asta o regulă nescrisă. Să nu o mai stricăm cu deadline-uri și presiuni. Să ne-o luăm înapoi.
Vinerea e a noastră. Și așa ar trebui să rămână.
[EN] Friday Is Ours
Let’s be honest: by around noon, no one’s really thinking about spreadsheets, reports, or meetings anymore. Friday is the day we ease off the gas and remember—if only for a few hours—that we’re human before we’re employees.
Friday doesn’t show up in a suit. It comes in sneakers, in your favorite t-shirt, with slightly messy hair and thoughts already drifting toward the weekend. And it’s not just about the clothes. It’s a state of mind. It’s the moment we stop trying to optimize everything. We’re no longer interested in being “the best” or checking every task off the list. Friday is about “we’ll deal with it on Monday.”
It’s the day we stop trying to be our corporate selves. We just want to be… us. No masks. No “Hello, how can I help you today?” No “please find attached for your review.” On Fridays, we talk differently. We allow ourselves to laugh louder, to share personal stories during coffee breaks, and to say “I could totally go for a beer” without feeling guilty.
On Fridays, we don’t want personal growth advice, TED Talks, or “six steps to streamline your morning routine.” Friday isn’t about how to be more productive. It’s about how to feel more alive.
It’s the day when vacation plans feel closer, the music in our headphones is a little louder, and notifications—a little easier to ignore. A day that starts like all the others, but ends with the promise of two days where we can truly be ourselves.
So let’s keep it that way. Let’s make this Friday thing an unwritten rule. Let’s not ruin it with deadlines and pressure. Let’s take it back.
Friday is ours. And that’s how it should stay.